Factori de risc pentru apneea în somn
Factori demografici și genetici
- Vârsta: Apneea în somn este mai frecventă după vârsta de 40 de ani.
- Sexul: Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte apnee în somn decât femeile, incidența apneei fiind de 9% la bărbații între 40-60 ani. Din punct de vedere fiziopatologic, explicația acestei incidențe stă și în structura anatomică a musculaturii gâtului și feței.
- Moștenirea genetică: Un istoric familial de apnee în somn crește riscul de a dezvolta această afecțiune. Anumiți factori ereditari, cum ar fi structura căilor respiratorii, pot contribui la acest risc.
- Boli congenitale și sindroame cranio-faciale: De exemplu, sindromul Pierre-Robin.
- Anomalii anatomice ale nasului și gâtului: Deviația de sept nazal, hipertrofia amigdaliană (amigdale mărite), anomalii ale luetei și vălului palatin, pot crește riscul de apnee obstructivă în somn.
Factori de stil de viață
- Obezitatea: Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta apnee în somn. Grăsimea suplimentară din jurul gâtului poate exercita presiune asupra căilor respiratorii, blocându-le în timpul somnului.
- Consumul de alcool: Crește frecvența și durata episoadelor de apnee, mai ales dacă este consumat înainte de culcare.
- Poziția în timpul somnului: Pozițiile vicioase ale capului și gâtului în timpul somnului reduc diametrul căilor aeriene superioare.
- Medicamente: Sedativele, hipnoticele, narcoticele și anestezicele pot agrava apneea.
- Fumatul: Fumatul poate crește inflamația și retenția de lichide în căile respiratorii superioare, contribuind la apariția apneei
Factori medicali
- Afecțiuni hormonale: Acromegalia, sindromul ovarelor polichistice, simptomele post-menopauză, tulburările hipotiroidiene și hipertiroidiene sunt asociate cu un risc crescut.
- Boli neuromusculare: Inclusiv sindromul postpoliomielitic, care afectează tonusul normal al musculaturii faringelui, atât în stare de veghe, cât și în timpul somnului.
- Afecțiuni neurologice: Boala Alzheimer, scleroza laterală amiotrofică (ALS), boala Parkinson.
- Afecțiuni renale și pulmonare cronice: Sunt considerate factori de risc potențiali.
- Refluxul gastroesofagian: Poate agrava simptomele de apnee în somn.
Identificarea și gestionarea acestor factori de risc poate ajuta la prevenirea sau ameliorarea simptomelor de apnee în somn, contribuind la o mai bună calitate a somnului și la prevenirea complicațiilor asociate.
Netratată, apneea în somn poate duce la consecințe grave cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul și depresia.
Chestionar STOP BANG
Dacă chestionarul STOP BANG confirmă riscul de apnee în somn, medicul specialist cu competență în somnologie este singurul care vă poate pune un diagnostic de certitudine pentru sindromul de apnee în somn. Medicul cu competență în somnologie va recomanda setul de analize și teste, va pune un diagnostic de certitudine și va elabora un plan de tratament, dacă va fi necesar.
Medic somnolog
Diagnosticare apnee în somn
Stabilire plan de tratament apnee în somn
Tulburările somnului pot determina apariția oboselii permanente, scăderea performanței profesionale, creșterea riscului de accidente, tulburări de memorie, somnolența diurnă excesivă. Diagnosticarea apneei în somn este confirmată medicul cu competențe în somnologie, după studiul de somn cu dispozitivul de poligrafie respiratorie.
Diagnosticarea apneei în somn presupune 3 pași:
- evaluarea simptomatologiei diurne și nocturne,
- evaluarea istoricului clinic si a investigațiilor: comorbidități, medicamentație, examinarea fizică, teste diagnostice (TA, ECG, gaze sanguine, etc),
- teste specifice: teste funcționale diurne și evaluare polisomnografică nocturnă.